Jump to content

Factor IX

Ɛfi Wikipedia

Nhwehwɛmufoɔ hunuu no wɔ afe Apem, Ahankron ne Aduonum mmienu ( 1952) mu. Abɔfra ketewa bi a wɔfrɛ no Stephen Christmas na wɔnam ne so hunuiɛ. Na saa abɔfra yi nni Factor IX yi bi. Nti, na ɔwɔ yadeɛ a yɛfrɛ no haemophilia.[1] Coagulation factor IX ka wiase nyinaa kubaatan a ɛhwɛ apɔɔmuden ho nsɛm so ( WHO)no nnuro a wɔgye di sɛ ɛho hia pa no ho.[2]

Ne Bɔberɛ

[sesa]
The blood coagulation and Protein C pathway.

Adeɛ a ɛbɛyɛ Factor IX no ne zymogen. Sɛ wɔde zaemogyen( zymogen) no fa mfidie mu a, na wɔayi pɛpetaede (pepitide) ne glaekosileti(glycosylate) a ɛwɔ mu no afiri mu.[3][4] Sɛ wɔbɛnya aduro a wɔfrɛ no factor IXa no a in nneɛma a yɛnya wɔ mu no bi ne membrane phospholipids,Factor VIII arginine-isoleucine ne factor X to form factor Xa.

Beaeɛ a Menyaa Mmoa Firiiɛ

[sesa]
  1. Biggs R, Douglas AS, Macfarlane RG, Dacie JV, Pitney WR (Dec 1952). "Christmas disease: a condition previously mistaken for haemophilia". British Medical Journal. 2 (4799): 1378–82. doi:10.1136/bmj.2.4799.1378. PMC 2022306. PMID 12997790.
  2. World Health Organization (2019). World Health Organization model list of essential medicines: 21st list 2019. Geneva: World Health Organization. hdl:10665/325771. WHO/MVP/EMP/IAU/2019.06. License: CC BY-NC-SA 3.0 IGO.
  3. Di Scipio RG, Kurachi K, Davie EW (Jun 1978). "Activation of human factor IX (Christmas factor)". The Journal of Clinical Investigation. 61 (6): 1528–38. doi:10.1172/JCI109073. PMC 372679. PMID 659613.
  4. Taran LD (Jul 1997). "Factor IX of the blood coagulation system: a review". Biochemistry. Biokhimiia. 62 (7): 685–93. PMID 9331959.