Trilepisium madagascariense

Ɛfi Wikipedia
Trilepisium madagascariense
taxon
short nameT. madagascariense Sesa
taxon nameTrilepisium madagascariense Sesa
taxon rankspecies Sesa
parent taxonTrilepisium Sesa
taxon common name马达加斯加鳞桑 Sesa
GRIN URLhttps://npgsweb.ars-grin.gov/gringlobal/taxonomydetail.aspx?id=317746 Sesa

Trilepisium madagascariense, urnfig anaa false-fig, yɛ afifide bi a ɛwɔ abusua Moraceae mu, na ɛwɔ Afrotropics a ɛwɔ mmeae a osu tɔ na owia bɔ kɛse. Enyin yɛ dua a ɛyɛ kɛse wɔ kwae a edi kan anaa nea ɛto so abien mu, anaa kwae mu mmeae fofor, na wɔntaa ntwa anaa mfa nyɛ adwuma.[1][2]

Beae ne baabi a wɔte[sesa]

Ɛwɔ Afrika Atɔe fam ne Mfinimfini mmeae a osu tɔ na owia bɔ kɛse, na ɛwɔ anafo fam kosi Zimbabwe, Mozambique ne Soutpansberg, South Africa. Wohu no wɔ Madagascar ne Annobón supɔw so nso. T. gymnandrum a ɛne no di nsɛ kɛse no wɔ Silhouette Island, Seychelles.

Enyin wɔ kwae a ɛyɛ ahabammono daa (evergreen forest) ne nea ne nhaban fa bi nyɛ monno mu, kwae a nsu yiri fa mu na ɛtaa nyin wɔ nsubɔnten ne nsubɔnten ho,[3] ɛtrɛw kɔ savanna hye so. Wohu no wɔ mmeae a ɛkorɔn kodu mita 2,000 ne nea ɛboro saa. Ne gyinabea gu ahorow fi nea ɛntaa nsi so kosi nea ɛdɔɔso wɔ mpɔtam hɔ na ɛwɔ tumi kɛse so.

Nkyerɛmu[sesa]

Mpɛn pii no, wɔyɛ bole ntiantiaa na wɔakyinkyim na wɔtaa bɔ sanku wɔ ase, a wɔde buttress ka ho anaasɛ enni mu.[4] Ne nnua akɛse bɛyɛ 60 cm kosi mita 1 1⁄2 m wɔ ne ntwemu, na ne sorokɔ yɛ mita 30. Nnua a ɛyɛ torotoro na ɛyɛ fitaa no yɛ lenticellate kɛse na sɛ ɛhɔa a, ɛma latex a ne kɔla yɛ krim no fi adi. Ɛtaa nya nkorabata a ɛkɔ soro ma ɛyɛ abotiri ketewaa bi a ɛyɛ hare a ɛte sɛ piramidi a ne nkorabata rehwe ase.[4] Awiei koraa no, ntini a ɛwɔ ntini a ɛwɔ awiei no mu no gyaw ntokuro a ɛyɛ nsensanee.

Nhaban a ɛyɛ elliptic a ɛhyerɛn na ɛyɛ tuntum yiye no wɔ ano a ɛda nsow,[3] na ne tenten kodu 14 cm. Wɔ hyerɛn wɔ ase, na wɔwɔ ntini nketenkete abien wɔ ase.

Nhwiren no pue wɔ ahohuru bere mu na wɔahyehyɛ afi fitaa akosi mauve puff kɔla. Puff no yɛ bɛyɛ 1 cm wɔ ne kɛse mu,[3] na ɛyɛ nhwiren a ɛyɛ staminate a ɛyɛ ɔbarima ne nhwiren a ɛyɛ pistillate a ɛyɛ mmea, a enni perianths (nhwiren akyi fa, a ɛyɛ calys(sepals) ne corolla (petals)). Nhwiren no pue fi nhwiren dua no fa a nhwiren no afa horow no abata ho bi a ɛte sɛ ahina no atifi no mu na ne tenten yɛ 1.5 cm.

Aba a ɛte sɛ borɔdɔma a wɔde ahyɛ nkuku a nam wom mu no bɛyɛ 2 cm.[5][6] Wɔn tebea tesɛ ellipsoidal na emu biara kura nutlet. Nnuaba a abere no te sɛ plum bruu anaa borɔdɔma atenten.

Nneɛma ahorow a wɔde yɛ ne mmoa ahorow fekuw[sesa]

Ne nnua no yɛ ma wɔtum de yɛ dan mu nneɛma, na nsu a ɛwɔ mu no ma wonya kɔla kɔkɔɔ. Wotum di n'aba na ɛtɔ mmere bi a wɔtwa ne nnua no. Ɛwɔ atetekwan ahorow pii a wɔde di dwuma.

Wɔada no adi sɛ methanol a wɔayiyi, afa horow ne isoliquiritigenin a efi dua no ntini mu no wɔ tumi a ɛko tia akisikuru,[7] na woyii trilepisflavan ne trilepisuimic acid nnuru a kan no na wonnim fii mu wɔ afe 2012.[8]

Trilepisium madagascariense yɛ afifide a ɛyɛ aduan ma ntuboa Cyrestis camillus sublineata.

Beaɛ a menyaa mmoa fii[sesa]

  1. https://apps.worldagroforestry.org/usefultrees/pdflib/Trilepisium_madagascariense_ETH.pdf
  2. Trilepisium madagascariense DC. | Plants of the World Online | Kew Science (in English), retrieved 2024-02-29
  3. 3.0 3.1 3.2 Van Wyk, Braam; et al. (1997). Field Guide to Trees of Southern Africa. Cape Town: Struik. p. 82. ISBN 978-1-86825-922-9.
  4. 4.0 4.1 African Plant Database, retrieved 2024-03-12
  5. https://apps.worldagroforestry.org/usefultrees/pdflib/Trilepisium_madagascariense_ETH.pdf
  6. Flora of Zimbabwe: Species information: Trilepisium madagascariense, retrieved 2024-03-12
  7. Kuiate, Jules-Roger; Kuete, Victor; Teponno, Remy Bertrand; Tapondjou, Leon Azefack; Vilarem, Gerard; Teke, Gerald Ngo (2010). "Antidiarrheal activity of extracts and compound from Trilepisium madagascariense stem bark". Indian Journal of Pharmacology. 42 (3): 157–63. doi:10.4103/0253-7613.66839. PMC 2937317. PMID 20871767.
  8. Ango, Patrick Y.; Kapche, Deccaux W.F.G.; Kuete, Victor; Ngadjui, Bonaventure T.; Bezabih, Merhatibeb; Abegaz, Berhanu M. (September 2012). "Chemical constituents of Trilepisium madagascariense (Moraceae) and their antimicrobial activity". Phytochemistry Letters. 5 (3): 524–528. Bibcode:2012PChL....5..524A. doi:10.1016/j.phytol.2012.05.006.